joi, 7 februarie 2008

Flatulici

Cunoscatorii si-au dat seama imediat ca este vorba despe Tatulici. Ma uitam astazi pe Evenimentul Zilei, mai mult sa vad daca sunt stiri despre un subiect care ma interesa - demolarea Arenelor de tenis Progresul. Nu erau, evident. Dar era un interviu cu Cristina Bota, cuoscutul Gorn Star al televiziunii nationale, cea care a reusit sa se faca remarcata in mai putin de 2 ore pe zi cat era program. Despre casete private nu avem informatii. Nu ea m-a impresionat in mod deosebit, nici macar interviul pe care nu l-am citit, ci doar o parte a interviului, pe care am citit-o. Am vazut un subtitlu ceva cu Nicusor de Ceausescu precum si un nume urat - Tatulici. Iata ce zice distinsa duduie:

ZVONURI

„Noi nu ieşeam cu Nicu Ceauşescu“

Au existat zvonuri că v-a curtat însuşi Nicu Ceauşescu…
Nuuu. (râde). Delia Budeanu era foarte frumoasă, poate pe ea. Noi nu ieşeam nicăieri, nu pierdeam serile, nu ne întâlneam cu Nicu Ceauşescu sau cu cei din grupul lui. Într-adevăr, aveam colegi operatori, redactori, Tatulici sau alţii, care erau în gaşca lui,span> însă noi nu. Noi aveam familii, copii mici, probleme…

Apăreaţi la televizor. Eraţi privită ca o vedetă?
Unii le considerau vedete pe crainice, însă eu nu m-am simţit aşa niciodată. E drept, oamenii mă opreau uneori pe stradă, să-mi ceară autografe, sau mă lăsau să trec în faţă, la o coadă, însă eu mă jenam foarte tare. Acum poate n-aş mai face la fel.

DECIZII

„Am vrut să mă opresc la timp“span>

Aţi trăit Revoluţia în direct, chiar la televiziune…

Pe 16 decembrie 1989 eram cu băieţii mei, la munte. Apăruseră deja primele anuţuri că totul a început să se clatine. Mi-am lăsat copiii acolo şi am venit la televiziune. Am ajuns foarte greu, pentru că oamenii nu ne lăsau să trecem şi trebuia să dăm explicaţii. Până la urmă am intrat în televiziune, însă colegi de-ai mei de la Actualităţi au avut probleme mari cu cei din stradă, pentru că erau percepuţi ca fiind oamenii lui Ceauşescu. Am stat tot timpul în studiouri… zi şi noapte. I-am văzut pe mulţi dintre colegii mei metamorfozându-se, în zilele acelea, schimbându-se din răi în buni.

Unii au dispărut şi nu s-a mai ştiut nimic despre ei, iar alţii, care erau erau prieteni cu Nicu Ceauşescu, l-au scuipat şi nu l-au mai recunoscut. Am văzut comunişti convinşi care nu mai ştiau ce înseamnă comunismul, secretari de partid care acum deveniseră vajnici luptători pe baricade… Erau ca nişte cameleoni aproape toţi şi nu ştiai în cine să ai încredere, nu ştiai ce urmează să se întâmple. Dar am rămas acolo, în televiziune. N-am cerut niciodată un certificat de revoluţionar, pentru că nu mi s-a părut că am făcut ceva special. Nu am avut niciun fel de pretenţie.

Va aduceti aminte cand l-au adus pe Nicusor la televiziune in zilele alea? Cine i-a tras o flegma intre ochi scapand si o bucata de plaman, atat de tare se scremuse? Tatulici! Acum, daca dati pe Realitatea teve si aveti nesansa sa il vedeti pe tip si daca mai si insistati sa il urmariti ati putea sa credeti ca vorbeste vreun mucenic sau ceva, asa de doct, impaciuitor si calm este specimenul. Este scarbit de minciuna, de fatarnici si de nesimtire. Ma intreb cum se suporta?

Un comentariu:

Anonim spunea...

Buna...seara!Ma numesc Anca si cant la flaut,asadar n-am treaba cu politica,media,etc..dar ma intereseaza istoria si lumea in care traiesc,pt ca aspectele acestora privesc direct sau indirect viata mea(si aici intra si aspectul artistic,deoarece eu,Anca sunt individ,femeie,fiica,sotie si muzician).Nu stiu daca m-am exprimat eu f clar...Vr sa va vorbesc despre zilele acelea dificile si confuze ale lui '89.Aveam 10 ani,dar TVR-ul,prin imaginile transmise a reusit sa ma maturizeze si sa lase o suita de nedumeriri in mintea mea de copil.Atunci am urcat o treapta din lunga scara(aproape fara sfarsit)a maturizarii mele.De aceea ma intrem si acum ce anume s-a intamplat atunci,de ce au murit atatia oameni,de ce acum s-a uitat de ei(in Dec.n-au comemorat decat o mana de politicieni).Ac.nedumeriri le am si in cazul celui de-al doilea razboi mondial sau in ceea ce priveste autenticitatea afirmatiei"toate razboaiele au plecat de la religie,biserica".Eu stiu in mare cauzele,istoria,dar,ca si in cazul lui Nicu Ceausescu,am avut prejudecati(din caua unor scrieri),cunoscand lucruri care ulterior au fost infirmate sau usor schimbate teoretic,dar radical in esenta.De aceea este bine sa nu punem "etichete" si daca punem totusi sa nu le sudam.Simteam nevoia sa vorbesc despre aceste lucruri,ma framanta zilnic ceva din sfera aceasta.Imi cumpar carti-poate ma lamuresc intr-o zi,insa sunt multe secrete si numai Dumnezeu stie ce a fost cu adevarat."Cu cat cunosti mai mult cu atat iti dai seama ca nu stii nimic"-cat de adevarat...Va multumesc ptr."ascultare".