... nu poti sa stii ce ascunde, ar fi spus un personaj celebru. Pana ieri am crezut ca asa cum numai femeile isi sterg cu delicatete colturile gurii dupa ce se rujeaza, tot asa scobitul in nas este apanajul barbatilor. Cine nu a vazut macar o data un voinic cu degetul infipt in nara si cu privirile impreunate pe falanga ce-l leaga de palma? De cate ori nu s-au produs adevarate lupte de strada in calea vostra cand enervat omul dadea cu ei de pamant ca "sa le sparga capul", cum se zice in popor? Ei bine si eu am intalnit barbati fericiti. Nimic nu se compara cu eliberarea cailor respiratorii. Pune un om sa faca figuratie la o reclama dupa ce scapa de lest si vei avea cea mai buna si mai naturala reprezentatie.
Am fost putin retinut privind egalitatea intre sexe, desi viata mi-a oferit multe exemple care au luat egalitatea literalmente - barbati care si l-au retezat sau femei care si l-au plantat. Au luat-o prea ... cuvant cu cuvant. Am continuat sa cred ca femeia are rolul ei bine stabilit iar barbatul si-a stabilit si el o pozitie a sa. Nu stiu care este mai important si nici nu comentez acum.
Cert este ca pot sa trag un semnal de alarma. Suntem invadati in menirea noastra, in gesturile noastre. Plecat cu ceva treburi zilele trecute, am oprit cu o cunostinta la o carciuma la marginea gradinii zoologice, asteptand ca persoana sa isi rezolve nu stiu ce treburi. Cat am stat inauntru am baut si o apa minerala. Cat am baut si apa minerala a intrat o domnisoara angajata. Cat a intrat ea patroana i-a si spus ca "a facut o varza la inventar, incurcand sticlele de bere cu cutiile". Un barbat nu ar fi facut asa ceva. Mai ca imi parea rau de ea. Putin draguta, putin plinuta, putin aranjata, cam taranca. Ma rog... nu ma interesa, eu savuram apa minerala, mai ales dupa penuria de cand cu codul rosu. Fata si-a primit mustruluiala si s-a intors la robotit. Atat de mult imi placea apa aia ca m-am si plictisit dupa o vreme. Ce sa fac? Ce sa fac? Mai ales ca asta cu care eram nu dadea niciun semn ca ar fi terminat treaba, pe care nici nu o incepuse. Sorbea o cafea. Am inceput sa ma uit pe pereti. Sa admir tapetul imitatie de caramida, mesele din lemn masiv, stil grosier, lacuite, ceruite, suportul de servetele de la IKEA, pe colegul meu de masa, fereastra. Dar in spatele ferestrei ce vad? Fata care intrase mirata si iesise certata. Nedumerirea de pe chip era aceeasi, din cand in cand era inlocuita de un vizibil gest de nemultumire, de nereusita. Aratatorul care ii apartinea era insurubat in nara dinspre mine, unduindu-se pentru a intra si mai mult. Normal ca nu este o priveliste care sa ma incante si am vrut sa intorc capul, rusinat de rusinea ei. Numai ca in acelasi timp, BINGO!, a reusit! A reusit sa scoata o chestie verde ca o rama, pe care cu mult tact o asezi in carligul unditei. Ea, miloasa din fire, i-a dat drumul pe jos, nu fara o urma de regret, dar totusi multumita.
Am inteles ca nu ne mai putem ascunde niciunde. Am inteles ca ne vom amesteca si nu se va mai face deosebire. Nu mai exista nimic necucerit. Pantaloni, freza, camasi, tatuaje, mustata, barba, scuipat pe strada, parasutism, box, fotbal, recuperatori, scobit in nas, sa nu uit, militarie, zidarie, masonerie, preotie, etc, tot a fost cucerit. Un singur lucru ne-a mai ramas si sper sa nu il vad imprasitat si pe'ala intr-o zi - noi facem pipi din picioare.
Postări
