vineri, 28 martie 2008

Raritati - 3 (sau LA SCALDAT)

Iata atitudinea pe care nu o sa o mai vedem niciodata surprinsa intr-o poza recenta. Aparatul foto digital a demitizat ideea de a face poze sau de a fi pozat. De la suportul pe sticla al negativului si mai apoi la celuloza (pelicula) s-a ajuns la cel digital care iti da oricand posibilitatea sa modifici, sa "tragi" iar. Practic e nelimitat. Cu atat mai valoroase sunt pozele vechi ce au surpins instantanee care spun ceva.
Cat le-a luat acestor oameni sa se aseze in formatia asta? De ce au facut-o asa? Cum au murit?


5 comentarii:

Anonim spunea...

de-a dreptul hipnotic. am tot stat si-am tot privit pironita la fotografia asta si tot n-am dat-o gata. dama planturoasa din centru si toate personajele alea care graviteaza in jurul ei mi-au cam clatinat reperele pe ziua de azi. de unde ai poza?

Stefan spunea...

Ala din spatele damei personaj principal, pare sa fie Eliade, desi nu este, asa cum apare pe coperta unei editii la ROMANUL ADOLESCENTULUI MIOP. De unde am poza nu are importanta, e acasa. Important e ca nu stiu cine sunt aia. Si pe mine ma fascineaza pozele astea de grup bine structurate. Imi place pozitia personajelor de pe margini, trantiti pe-o rana.
Oare o fi facut la Strandul Izvor? Ala care nu mai e...

Stefan spunea...

Vad ca scrie pe poza cu creionul MARCELA ALBAN (sau Albani...) nu stiu. Parca asa scrie.

radu spunea...

hehe, chiar seamana cu eliade. ma intreb daca o mai exista albumul foto de la casa bunicilor in care erau niste chestii asemanatoare.
frumoasa poza, cred ca e facuta la amara

Stefan spunea...

Amara? De unde si pana unde? Si eu mai am ceva poze vechi ramase prin casa. O sa le caut. Au un aer aparte. Traiesc aceeasi senzatie ca atunci cand ma uit la un tablou cu diverse personaje despre care stim sigur ca au stat si au pozat, nu au fost facute din imaginatia pictorului.