Ce am mai vazut azi... 18 ianuarie 2008

Ma intorc acasa de la serviciu. Ies de la metrou si intru pe stada mea. Vad ca este o masina pe strada pentru ca vine o lumina de faruri. Inaintez si observ ca este un taxi oprit in mijlocul drumului. Ma gandesc automat cum naiba muta ala masina repede daca dintr-o directie sau alta vine o alta masina, avand in vedere ca nici nu e in masina. Dar stai! Unde este taximetristul? Este afara. Dar stai! Ce face taximetristul? Este langa masina, chircit si se pisa pe roata, roata de la masina lui. Am vrut sa ii zic ceva dar am renuntat.
Si daca venea o masina? Mai avea timp sa o scuture?

Si sa nu te mai prindem pe aici, ca iti rupem picioarele

Cuvintele astea le puteam auzi daca atentia nu imi era atrasa in mod brutal de un anume cuvant iar incepand cu ianuarie trebuia sa incep sa imi caut de lucru. Totul a inceput de la dorinta de a trimite colegilor, colaboratorilor, furnizorilor, superiorilor, etc. o felicitare deosebita pentru Craciun. Asa cum imi propun de fiecare data incerc sa ma bazez pe imagine mai mult si nu pe cuvinte. Dupa ce am atasat imaginea, totusi, m-am gandit ca un SARBATORI FERICITE ! scris acolo nu strica. Am trecut si numele firmei, ca sa stie oamenii ca efortul a fost comun si sustinut. Scriu, semnam si dau "SEND". Am multe contacte cu colaboratori externi si cum cea mai simpla metoda este limba engleza am bifat ca optiune "SPELLING" sa fiu sigur, pentru ca nici macar eu nu sunt perfect.
Repet, norocul meu a fost ca la aceasta optiune am belit ochii si nu am dat "REPLACE" pentru ca iesea ceva foarte neplacut, iar o porte din persoanele care primeau mesajul au o oaresicare putere de decizie, chiar in ceea ce priveste slujba mea. Imaginea spune totul iar eu ma felicit ca am fost atent.
Din motive lesne de inteles nu am lasat si numele firmei la care activez. Pentru curiosi o sa pun si imaginea pe care o gandisem pentru Craciun. Este vorba despre un print facut pe foaie de carton, subtire, hartie grosolana mototolita expre.
A iesit bine? S-a terminat cu bine?

112 - alo, accident rutier minor. ..

... asa, si?
Cam asta ar putea fi raspunsul la care sa te astepti. Si pe buna dreptate. Omul de la celalalt capat (nici macar al firului, pentru ca "suntem digitalizati", cum spunea Tatulici) e si el plictisit. Daca la tine e luni aceeasi zi e si la el. Daca tu te gandesti la week end sa stii ca nici el nu mai are chef de munca. Si il mai aia si tu la cap cu telefoane. Putina decenta...
Despre ce vorbeste lumea in ultimele zile? Daca Elodia nu a aparut in schimb am aflat ca a omorat-o (mediatic) Orban. Ce daca vine Craciunul? Si la anul vine. Dar Orban da cu batu in balta numai anul asta. Nu ne putem baza pe alte chestii ce se pot intampla. Daca nu mai face? Daca la anul chiar trebuie sa acultam numai colinde? Doamne fereste! Imi dau si eu cu o mica parere: probabil ca era baut (nu beat) motiv pentru care a sunat la 112, sau a cerut sa se sune. Pe jumatate fapta era recunoscuta. Alcoolul sta ceva mai mult in sange, dar la telefon nu vine damf. De lovit nu cred sa o fi lovit-o. Varianta cu intelegerea financiara nu e ilegala, dar e imorala si devine de neiertat in cazul in care esti prins cu minciuna, mai ales din pozitia de ministru. Ar fi trebuit sa dea prea multi bani ca sa inchida gura celor stransi ca la balci (era unul acolo care poza de aveai impresia ca e in parcul de distractii). Iar intelegerea cu fata, sau familia - in cat timp cazi de acord asupra unei sume? Ala din Matiz avea si el tot dreptul din lume la o suma.Iar daca nu era singur nu cred ca impartea si plusa Orban. Iar daca se tagartea cu aia, pe masura ce trecea timpul mai veneau si alti interesati. Mai ca imi pare rau ca nu eram acolo, pentru ca nu imi stricau cateva mii de euro la final de an, desi, slava Domnului, ma bucur pentru ce am. Restul il cunoastem cu varf si indesat de la Robert Turcescu, acest Godfroy de Bouillon al televiziunilor.
In alta ordine de idei ce invataminte mai tragem (iar): asemenea tuturor cazurilor de disputa publica cu iz politic se vede ca legea este proasta. Asa a fost si cu suspendarea. Asa e si cu legea referendumului. Asa e si constitutia, proasta. In cazul in care se proceda ca in vest, pentru ca tarifele care ni se percep sunt putin mai mari si noi castigam mult mai putin, era normal ca astia sa isi stranga mana si sa faca schimb de polite de asigurare obligatorie pe care se treceau daunele. Se trecea care e pagubitul si care e vinovatul si basta! Asa au vrut sa faca legiuitorii inca de anul trecut si nu mai fac nici anul asta. In continuare, pentru o tabla indoita, te duci la politie, si daca nu esti un coios stai ca un bou cu orele, asa cum am patit eu de am stat in ianuarie de la 9 dimineata la 17 seara. Inutil sa va zic ca m-am cacat cuburi de gheata. Si eu am sunat atunci la 112 pentru ca masina care m-a lovi nu se mai putea deplasa. Mi-au ras in nas. Da cine te crezi, dom'le? Chiar asa, cine ma cred? Cine sunt eu, as adauga. Tara de cacat.
Am fost martor acum vreo 3 ani la un accident rutier minor intr-o tara occidentala. Ba chiar eram intr-una dintre masini. S-au tras pe dreapta, au umblat in torpedo, au scos cate un carnetel cu foi autocopiative, inseriate, in duble exemplar, s-au invartit vreo 5 minute pe langa masini, au mazgalit ceva, au facut schimb de hartii, si-au spus vreo cateva cuvinte, au ras, s-au suit in masini si au plecat care incotro. Cam asa stau lucrurile. Mai mare dragul...

Marea asfaltare

Nimic nu scapa in fata furiei dezlantuite de catre utilajele de asfaltat. Iar acolo unde acestea nu incap se labarteaza prostia omului. Am vazut din mers (mergeam cu masina) acest colac de cablu sprijinit de gard. Am vazut ca nu este complet si prima impresie a fost ca e asezat intr-o gaura. A doua zi am incetinit putin si m-am uitat ceva mai atent, atat cat o poti face cand conduci pe Floreasca cu 5km/ h atat cat au spus specialistii ca e viteza medie in Bucuresti. Nu am mai avut niciun dubiu, colacul era asfaltat, iar imaginea trebuia imortalizata.
Orice s-ar spune cei care il regreta pe Tepes pot rasufla usurati. NU mai sunt tiganii hoti de cablui. Manglitorii amatori de chilipiruri sau de-o tuica pe 10 kile de sarma sunt si ei linistiti. In tara Romaneasca nu se mai fura. Un uituc a lasat la raspantie cablul iar muncitorii de la drumuri si-au scos basca din cap, s-au scarpinat pe crestete, si-au pus basca la loc luminati si au zis ca cel care l-a lasat se va intoarce. Dar pana atunci ei si-au facut repede si bine treaba pentru care sunt platiti. Daca cineva recunoaste cablul ca fiind al lui il poate gasi la intersectia Floreasca cu Mircea Eliade, dupa ce treceti de Spring Time. E in sectorul 1.
Muncitorii care au facut acest lucru merita cel putin un premiu. Unul, si cel mai important, ar fi pentru prostie.

Cum ar trebui sa fie...

O sa ne apropiem de o stare de normalitate si cand pensionarii romani vor dori sa li se arate in loc de mila RESPECT. Multi sunt victime ale vremurilor, dar sunt si multi care vor sa fie victime si se simt bine compatimiti. Haos la casele de pensii pentru niste bilete la tratament. De ce biletele sunt pentru tratament si nu pentru ODIHNA? Cica sunt pentru toti, dar mandria lor nu mai exista, sigur, exista si exceptii, asa ca prefera sa se calce in picioare si sa isi traga figuri chinuite de demoni si durere.

PS O simpla cautare GOOGLE "pensionari" si am constatat ca cele mai multe imagini gasite au fost cu ... Basescu. S-a infiltrat.

PPS Nimeni nu se atinge, cu vorba, cu fapta, nu stiu cu gandul, de pensionarii securisti, cei care au si 8000 lei noi pensia. Sa le fie frica? Pe astia i-as beli primii.

Exponate noi la LIPIZZANER MUSEUM, VIENA

Am intalnit si turisti multumiti. Nu in Romania...

Speranta nu moare

Amiaza duminicii de ieri. Letargie. Nimic nou. Televizorul merge. Informatii. La un moment dat un nume imi atrage atentia. Atunci am realizat ca poporul roman nu va muri. Speranta va dainui. Dupa Vacaru, Vacarel, Vacaroiu, Bivolaru, Boureanu si alte cornute am descoperit si generatia tanara: VITELARU.

Au aparut ziarele...

NU trebuie decat sa dai un tur prin presa si gasesti ce nici nu iti imaginezi. Iar adevarul este ca nu imi pot inchipui cum te poti numi... Nici nu mai scriu. Cu cata mandrie poate sa isi duca Pizdelea numele? Ce ii spune fiului in prima zi de scoala: tu esti un Boubatran si te vei comporta ca atare. La varsta majoratului un tata ii zice baiatului ajuns barbat: te tragi din Regulatu, fii mandru de asta. Nu mai zic ca odata cu trecerea vremii ti se transforma numele in renume Galeata sau Gunoiu. Cititi si va minunati.

Romanii au nume "trasnite"
Topul numelor ilare este dominat de Curca (4796). Urmeaza: Buca (2.996), Flocea (1.728), Pasarica (1.669 ), Laba (880), Nebunu (850), Bounegru (611), Mortu (581)

Peste 800.000 de romani care poarta prenumele de Nicolae isi serbeaza, joi, ziua de nastere. Ziua de 6 decembrie marcheaza inceputul sarbatorilor de iarna si este cunoscuta mai ales de copii pentru ca in seara de miercuri spre joi vine "Mos Nicolae" cu sacul plin de dulciuri. Aceasta zi este, totodata, prilej de bucurie pentru toti crestinii ortodocsi care poarta numele patronului lor spiritual - Sfantul Nicolae, ocrotitorul tuturor celor nevoiasi. Statisticile existente la nivel national arata ca prenumele de Nicolae si Nicoleta precum si derivatele acestora, apartin unui numar de aproximativ 818.000 cetateni romani. Din totalul persoanelor care poarta aceste nume, aproape 538.500 sunt barbati (Nicolae, Niculai, Nicusor, Niculae, Nicu, Nicula, Nicoara etc.), iar aproximativ 280.000 sunt femei (Nicoleta, Niculina, Neculita, Nicolina, Nicola etc.). Cele mai raspandite prenume barbatesti sunt Nicolae sau Nicolaie, adica 353.415.

Scurt istoric al numelor

Poate o sa va mire, dar exista romani care poarta numele de Pisu, Gainat, Muia, Curu, Jegu, Buba sau... Roadevin. O scurta trecere in revista a numelor celor care traiesc ori s-au nascut pe plaiuri mioritice ne demonstreaza ca Romania nu este pitoreasca doar prin frumusetile naturii. Pentru unii hilare, pentru altii de plans, numele romanilor se incadreaza intr-o categorie aparte. Pentru ZIUA online, am cautat si am gasit o scurta evidenta a celor mai ciudate nume si prenume aflate in baza de date a Inspectoratului General de Evidenta Informatizata a Persoanei. Interesant este ca, potrivit specialistilor, sursele epigrafice (referitoare la nume, denumiri etc.) au un numitor comun in ceea ce priveste alocarea unor denumiri comune limbajului stravechi atat unor obiecte sau plante, cat si unor oameni cu care, probabil, ii asemanau. Cert este ca, si acum, in satele romanesti pe oameni ii gasesti mai mult dupa porecle decat dupa nume. Faptul ca, in urma cu sute de ani, iobagii, slujitorii ori simplii argati au fost scrisi in scripte dupa porecle este o caracteristica a vechilor daci. Cel putin asa spun istoricii. Aportul substantial la denumirea unor persoane (fie nume, fie prenume) l-a adus crestinismul, care a adaugat la salba de nume si prenume, de dinainte si dupa ocupatia romana, numele sfintilor. Nu trebuie ignorat, insa, si aportul tiganilor care, sentimental sau nu, si-au atribuit, in ultima jumatate de secol, prenume de vedete, de institutii, de orase sau de ceea ce au crezut ei de cuviinta.

Topul numelor trasnite

Sa spunem, deci, ca cele mai ciudate sunt: Strugurel (192 persoane), Portocala (65), Ministru (22), Lamaia (22), Politia (3), Justitia (2) ori Semafor (1). Topul numelor ilare este dominat de Curca (4.796). Urmeaza: Buca (2.996), Flocea (1.728), Pasarica (1.669 ), Laba (880), Nebunu (850), Bounegru (611), Mortu (581), Blegu (515), Belibou (507), Galeata (276), Sarcina (255), Putica (244), Muia (233), Bucila (228), Pipi (226), Betivu (219), Sula (193), Slabutu (193), Slanina (186), Roadevin (173), Boubatrin (119), Oasenegre (109), Jegu (95), Buba (87), Stricatu (80), Nespalatu (70), Gainat (61), Pisu (54), Botderata (48),Gunoi (41), Muc (29), Regulatu (27), Castron (25), Pierdevara (23), Batmindru (21), Sfirc (16), Usainchisa (10), Pirtan (9), Bulan (7), Pizdelea (7), Curu (6), Acru (6), Bula (5), Boroboata (5), Coi (3), Caca (2), Prostu (1), Hitler (1), Muci (1).

Cele mai comune prenume sunt, in ordine, Maria (876.690 de persoane)

Gheorghe (511.721), urmate de Elena si Ioan. Popa este cel mai frecvent nume de familie, cu 191.938 de persoane, urmat de Popescu, cu 147.784.

Al nostru e cel mai divers, insa are o mica problema - nu merge

Abia am asteptat ziua de 1 decembrie. Sigur, veti crede ca ma contrazic, dar ma refeream la ziua in sine pentru ca erau cateva filme pe care am vrut sa le vad. Unul era de revazut, Troia, am eu o simpatie pentru subiectele mitologiei grecesti, iar al doilea trebuia sa il vad, in premiera, Sin City. Am culcat copilul, am umplut matul, m-a tolanit la teve. Incepe Troia. Femei frumoase, barbati puternici, sabii, barci, greci, troieni, Hector, Achile. Achile omoara multi. Hector pune foc la corabii... Si aici s-a intrerupt. Bai, baga-mi-as picioarele. Am inceput sa siluiesc telecomanda. Nimic. Am cautat la alt televizor. Purici. E clar, e de la ei. De la UPC. Noroc ca s-a intrerupt in timpul reclamelor. La cat tin reclamele la PROTV ai tot timpul, chiar sa iti repari si cablul si televizorul si sa faci si un dus. Normal ca eu nu am facut nimic din chestiile astea, pentru ca trageam sperante ca macar finalul sa il mai prind, pupaturile de final. Da' de unde. A murit si ala, si ala, au fugit aia, s-a terminat si filmul, a inceput si al doilea. Eu am facut si dus, si altele, si am mai facut cate ceva necesar, ceva bagaje, dupa care, intr-un tarziu am hotarat ca ora impune culcarea. Era vreo 2. Nu mai trageam sperante de Sin City. Si, cand ma si gandeam ca o sa adorm greu, ca nu puteam sa citesc pe intuneric iar de teve nu se punea problema, si-a revenit. Pe la 2.20 cablul si-a revenit. Am mai reusit sa vad estentialul din Sin City, adica ultimele 3 minute. Un om portocaliu e omorat, iar ala care il omoara, se omoara si el ca sa nu o omoare altii pe gagica lui. Misto!
Pe aceasta cale cer scuze in numele UPC miilor de oameni care incepand cu ora 21,45 au ramas fara cablu in ziua de 1 decembrie 2007 pana pe 2 decembrie, spre ora 3. Nu are importanta ca au platit. Ei sa fie sanatosi. In definitiv te poti uita si la DVD. Mereu, mereu sa astepti filme de la ei.

1 decembrie, ziua nationala. Asa, si... ?

Intre timp se apropie ziua nationala pentru care oricum nu aveam pic de respect. Poate pentru ce s-a intamplat la data aceea, adica ce semnifica la origini, dar in rest ma lasa rece. Cred ca e de vina si vremea. Cu ocazia acestei zile am adoptat pentru o scurta vreme un alt stil de ... locomotie. Pentru ca li s-a parut ca ne miscam prea lejer in zona asta de Bucuresti, autoritatile locale, generale, mondiale si intergalactice au hotarat sa inchida zona Arcul de Triumf, Pavel Kisselev, Docentilor si alte strazi dragute. Atat de dragute incat eu m-am hotarat acum cativa ani ca e bine sa ma duc pe acolo la serviciu. Macar cu atat sa ma aleg si eu daca tot ma duc la serviciu. Rutina zilnica a fost spulberata in dimineata zilei de marti, 27 decembrie. In loc sa admir pe geamul din dreapta Manastirea Casin, m-am holbat bulversat, prin parbriz, la gardurile care imi blocau trecerea catre obiectivul principal, in zilele L - V orele 9.20 - 9.30. Am crezut ca reusesc sa pacalesc pe cineva si am apucat intr-o directie gresita. Nu ar fi prima data. Asa se face ca timp de o ora am strabatut un (1) km timp in care un amic de al meu a apucat sa afle ce mi s-a intamplat in ultimii doi ani. Am mers paralel cu el pana cand drumurile noastre s-au despratit: eu am facut stanga de pe banda dreapta iar el dreapta de pe banda stanga. Asa ne asezasera soarta si politistul de la intersectie. Desi aveam inima mica, credeam ca o sa fiu bestelit ca am intrziat, am constat ca eu am venit printre primii, desi trecuse mai bine de o ora de la inceperea programului. Lucru care m-a mai linistit, asa ca am decis sa las masina acasa imediat ce ajung acolo. De parca imi ghicise gandurile pana si benzina din rezervor s-a terminat. Decizia mea a fost si mai usor de luat asa stand treburile.
Toata seara m-am perpelit stiind ca a doua zi pornesc o noua aventura. Reluarea unui episod din viata mea - transportul in comun. Mi-am adus aminte de prima zi in care am plecat cu masina mea la serviciu. Imi faceam traseul in minte. Revedeam pozitia corecta la volan si pe mine accelerand salbatic. Asa si acum. Emotiile au dat navala si ma gandeam cum o sa stiu eu cum se baga cartela. Asta am stiut pana la urma, desi aia de 2 calatorii era de un alb imaculat si am tot intors-o pana sa o bag. Partea agitata a fost ca noaptea am visat ca sunt jefuit in metrou, lucru care inca nu s-a intamplat si de care ma feream si pe vremuri. Nu stiu cum am dormit eu cu membrele superioare, dar m-a durut mana in somn drept pentru care visul meu a luat o intorsatura putin violenta: se facea ca ii dadeam unuia niste pumni in fata de toata frumusetea. Tocmai imi luase portofelul. Numai ca mana mea nu mai era asa cum fusese odata. Arata exact ca in desene animate cand isi prind aia mana sub lift sau cam asa ceva.
Ce sa va mai zic... s-a consumat evenimentul, m-am suit si am pornit. Inca nu imi revin. Desi mi-am indesat carti in geanta, pentru ca am si geanta, nu am apucat sa citesc mai mult de vreo 3 pagini pentru ca nu imi revin inca. Ma uit si ma minunez. Ieri imi spuneam ca nu am mai vazut atatia oameni la un loc de nu mai stiu cand. Cred ca numai cand ma duc la supermarket sa mai fie asa aglomerat, dar acolo sunt concentrat pe muraturi, branzeturi, nu prea ma uit in jur.
In metrou e misto sa te uiti la fetele oamenilor. Am observat ca majoritatea asculta muzica. Sau asculta ceva pentru ca multi oameni au casti in urechi. Mirosurile se contopesc asa ca am redescoperit mirosul de iurta. Acum ceva vreme am citit un reportaj National Geografic despre nomazii din Mongolia. Desi erau cateva poze pe vremea aia nu imi puteam face o idee despre viata lor. In metrou lipsesc insa turmele de iaci. Incercati ca amestecati vizualul si cu olfactivul si veti avea niste senzatii originale. Imaginati-va o carte de bucate pe care sa o deschideti la piure cu unt garnitura pentru niste rasol de vita cu sos vanatoresc cu foi de dafin si putina boia cu usturoi, dupa care sa dati pagina la socata rece cu o felie de lamaie si la final o inghetata, sa va apropiati si sa simtiti rece pe la nas. Ei bine, metroul este locul ideal pentru reportaje exotice. Mirosul completeaza imaginile care spun multe.
O gramada de reclame, care mai de care mai stupida. Fete dragute. Sau nu. Paznici din metrou de toate felurile - l-am vazut chiar pe vestitul agent 007, era un nenea caruia nu ii dai o varsta anume. Asa e si in filme. Nu poti sa spui cati ani are, numai ca despre asta puteai sa spui ca e un taran coclit. Avea unghiile negre de ziceai ca tine doliu. Un bronz de tractorist betiv il colora in obraji iar privirea ii era pierduta undeva in sacosa unui femei, desi nu cauta sa vada ceva anume. Era clar ca fusese smuls din lumea lui - grajduri, pamant, animale, arat si semanat si fusese implementat in metroul de productie Suedia, cu mii de beculete, cu femei cu voce robotica si semnal de alarma incorporat. In metrou e trist, dar acasa are ce povesti cand tine painea pe piept si o taie. Ce m-a oripilat a fost ca nu mai ai loc nici in metrou. La noi, la Pipera, se sta la coada ca sa bagi cartela iar la Victoria am ramas incotopenit pe scari pentru ca eram si eu cu turma coborata dintr-o garnitura si ne indreptam catre un alt peron de unde se scurgea un alt ciopor. Si cum bunul simt si cotul in figura te obliga sa acorzi prioritate celor care urca sau ies, am ramas cu buza umflata uitandu-ma la trenul care pleca. In rest e bine. A, sa nu uit, dupa prima zi de mers cu metroul mi-am schimbat incaltarile, am luat unele mai comode dar mai putin aspectuoase. Nu vreau ca toate incaltarile mele sa devina mai comode si mai putin aspectuoase. O sa mai merg pana o sa imi ajunga cutitul la os, dupa care voi aprecia confortul oferit de masina, chiar si pe sosele aglomerate.
Va doresc un WE placut si imi cer scuze ca m-am latit.

De bun simt

TE-AI SATURAT SA FII PRIVIT CA OAIA NEAGRA A EUROPEI? (Probabil ca apoi trebuie sa dai click acolo ca sa te mai albesti)
Raspunsul meu: Nu, m-am obisnuit.

Sa promovam uninominalul

Cica: Te-ai saturat sa-i vezi dormind? UNINOMINALUL E SOLUTIA!
Eu m-am saturat sa-i vad.
La godac pe site oficial scrie: "DUPA ABSOLVIREA DIVERSELOR CLASE DE SCOALA PRIMARA". Eu nu inteleg. Adica cum "DIVERSELOR". A facut si altele in afara de cele 4? Ce era asa divers, mai ales pe vremea lui si mai ales la Barca?

Cu șotrocarii-n Cizma

Lume, lume! Ce mai agitatie! Ce zarva in tara! Ce se mai zbate domnu' presedinte. Cum l-a apucat pe dansul dragostea de balaoachesi! Cate picioare-n carca i-a mai carat lui Tariceanu din cauza lui Mailat. Cate degete mijlocii a aratat el in intimitatea cockpit-ului masinii sale catre Palatul Victoria. Si cate si mai cate...
Ca de fiecare daca trebuie sa se intample ceva dureros, cu rasunet, pentru ca noi sa vedem problema. Cainele omoara japonezul care poza sediul Guvernului. In loc sa le faca adaposturi civilizate ii omoram. Soldatii romani din desert care se comporta ca la Grand Bazar in Istambul, sau ca japonezii scapati pe strazi cu aparate foto destepte, uitand ca se afla intr-o tabara militara americana, sunt arestati iar ministrul de externe de atunci, bun, ce-i drept, dar si pe placul lui Chel de sus, in loc sa isi anunte seful ierarhic, primul ministru, face raportul la marinar pentru ca sa se mire apoi restul lumii ca nu stie Tariceanu pe ce lume se afla.
Am vazut la stiri cum o lacrima sarata din ochiul ala bun al lui Basescu s-a scurs pe maneca soioasa a unui tigan batran, pitoresc, scapat de holocaust. Ba mai mult, le-a mai zis si ceva pe limba lor. Ati vazut ca nu are nimic cu tiganii. Ce dovada mai vie va trebuie? Era si omul nervos atunci cand tiganca aia imputita... pardon, ziarista aia jegoasa, ii baga microfonul pe sub nara. Trebuie sa il intelegem.
Ultimele evenimente petrecute in Italia, dar nu cele din urma, nu au facut altceva decat sa intareasca atitudinea concilianta a Basescului din ultimele saptamani. Cata ingrijorare pentru cetatenii romani, fie ei si aia plecati la munca. Cata nedreptate li se face, of, oooof. Nemernicul de prim ministru se da cu motocileta in loc sa isi puna salopeta si sa se dea printre puradei si chivute. Basescu ameninta - sa nu uitam ca suntem romani, si ... bla, bla, bla cautand sa mai trezeasca sentimentul patriotic adormit undeva intre gaura curului si stomac, pe matul gros. Normal ca nu suntem de acord (cum am putea fi? ma intreb) cu ce a facut Mailat, dar nici nu putem sa ii culpabilizam pe restul se spune. Cu uimire zic, cam asta este parerea generala.
Bun, asa este, nu poti sa condamni majoritatea din cauza minoritatii. Dar minoritatea majoritara o poti condamna din cauza minoritarului?
Cand spui Italia te gandesti in primul rand (dupa pizza) la tara artei. Ma gandesc la Roma, ma gandesc la Milano, la toate statuile lui Michaelangelo sau la toti "zugravii" din cati au fost. Te duci sa te copleseasca maretul. Sa te simti mic in fata minunilor artei. Sa ai senzatia ca acolo nu e mana omului. Sa respiri aerul orasului care este l'ombellico del mondo si sa te simti roman. Sa simti racoarea bisericilor gotice. Sa stai cu capul pe spate si sa te holbezi la tavan pana iti intepeneste gatul. Sa iti spui ca ai facut un efort, dar a meritat sa dai toti banii pentru ca ai avu ce vedea. Sa iti pui adidasii dimineata si sa ii mai scoti tarziu in noapte, dupa ce ai batut strazile in lung si in lat, minunat de spectacolul urban. Sa iesi din domul din Milano, sa te treaca fiorii de bucuria imaginilor si sa auzi venind din jos: "ba, daca mai scoti un sunet, te fut in cap" (e autentica!!). Scuzati-o, e romanca si munceste. Cerseste si tine un copil in brate. Copilul nu are nicio vina.
I-au invadat in orasele lor. Se spune ca sunt in Italia 1 000 000 de romani. Cica dintre astia 10 000 sunt infractori. Normal, nu e mult, raportat la numarul total. Dar raportat la statisticile lor legate de crima si criminalitate? E enorm. In egala masura sunt toti vinovati, chiar si eu. Guvernul Romaniei, Basescu, ministrul de externe si cel de interne, guvernul Italiei si autoritatile lor locale. Taberele de tigani facute ca la Bobalna, numai ca acum in loc de carute mai au si rulote sau baraci, nu ar fi fost posibile daca si autoritatile italiene si-ar fi dat putin silinta. Asa cum am spus cuiva, aceasta toleranta pe care ne-o bagau noua pe gat este periculoasa. Si stiti de ce? Pentru ca e falsa. Si eu ma pot arata tolerant cu cei din secta Aum, atat timp cat nu se plimba cu metroul in Bucuresti.

PS Nu stiu a cui este poza, nici cine a facut-o si nici pe cine reprezinta anume. Dar e nemaipomenita.

Din GARDIANUL vigilent

Articole care nu imi apartin. Nici nu ar avea cum. Pentru asa ceva trebuie sa ai "cartite" in judecatorii sau mai stiu eu prin ce institutii batute de Dumnezeu.
Am adoptat de curand, nu eu personal, ci noi, romanii, sintagma TARA A TUTUROR POSIBILITATILOR. Cam asa este, dar in cu totul alt sens decat era folosita in filmele americane proaste. Este ca in povestea lui Creanga, Prostia omeneasca. Ne intoarcem mereu acasa pentru ca vedem zilnic prosti si mai mari decat deunazi. Si iata ca justitia este intr-adevar oarba. Metoda oarba a folosit si grefiera. Probabil ca dactilografiind automat in capul ei se desfasurau alte scenarii pe placul sufletului ei. Daca as fi barbatul ei as intreba-o cu ce i-am gresit. De ce vrea sa divortam? Si iat ce au putut face niste degete dibace:

Doi barbati care se judecau pentru o masina au primit hotarare de divort!


Doi barbati din judetul Neamt au fost divortati unul de celalalt printr-o sentinta emisa de Judecatoria Bicaz. In urma cu doi ani, Mihai Darie, din Piatra Neamt, i-a imprumutat un autoturism Aro unui prieten din Bicazu Ardelean, Neculai Chindea. Acesta din urma, profitând de faptul ca imprumutul fusese acordat doar pe incredere si fara forme legale, a refuzat sa restituie masina proprietarului, care, ulterior, l-a dat in judecata pentru recuperarea bunului dat. Dupa un indelungat proces in instanta, derulat la Judecatoria Bicaz, lui Darie i s-a acordat dreptul de a-si lua inapoi autoturismul imprumutat, insa cu conditia de a-i achita lui Chindea suma de 1.000 de lei reprezentând cheltuielile pe care acesta le-a facut intre timp pentru imbunatatirea masinii. Paradoxul deciziei judecatoresti, care l-a obligat pe pagubit sa-i mai si plateasca despagubiri celui care l-a furat, nu se opreste insa aici. Mihai Darie a primit acasa o sentinta, cu numarul 4515, prin care a fost anuntat ca a divortat legal de pârâtul Neculai Chindea si ca urmeaza sa-i plateasca acestuia 1.000 de lei drept cheltuieli de judecata si alte pretentii! Reclamantul a dep
us o contestatie in urma careia decizia respectiva a fost anulata. Totodata, grefiera Simona Grozavu a fost sanctionata pentru dactilografierea gresita a cauzei pronuntate in proces. Judecatoarea Iulia Paisa, cea care a pronuntat aberanta sentinta, nu a fost sanctionata in nici un fel, desi ea ar fi trebuit sa fie cea care sa remarce ca pe unul din cei pe care ii divorta il chema Mihai, iar pe celalalt Neculai.


Norocul grefierei si ghinionul "sotilor" ca nu i-a improprietarit cu ceva hectare de paduri. Atunci sa vezi ce repede se impacau si faceau partajul discret si nu cu halima la cremenal.

ANGST cu musca pe... caciula

Staticienii, care au sau nu au ce face, au dovedit de ceva vreme ca un om obisnuit mananca in timpul vietii nu stiu cate insecte. Cand am citit chestia asta am stat si m-am gandit oripilat la numarul mare de gandaci mancati la care ar trebui sa ajung daca ma tine Dumenzeu sanatos. Nu imi puteam explica. Din cand in cand imi tot venea afirmatia in minte si tot nu intelegeam. Poate daca fac o medie si ma baga in aceeasi categorie cu nu stiu ce asiatic amator de delicatese cu picioruse multe sau cu unul esuat care se hraneste cu insecte, asa o fi. Asta ar fi fost o explicatie.
O alta posibila explicatie ar fi aceea ca insectele se pot gasi in cantitati infime in diverse alimente pe baza de plante - faina, soia, malai, opium. La recoltare nu sta Cenusareasa sa aleaga furnica de bobul de prumb. Si uite asa mai inghite Stefan trei carcaleti. Incet, incet ajungi sa fii foarte aproape de numarul de insecte dovedit stiintific. Normal ca numarul nu trebuie sa fie intocmai. In plus, firesc ca exista si o marja de eroare. Unii mananca mai mult, altii mai putin.
Pentru cei care mananca mai putin dar totusi vor sa nu rateze nici macar o aripioara firma ANGST, cea cu mezelurile si magazinele cele multe, a inventat smantana cu muste. Un deliciu. Asta pana vezi musca.
Ma vad pus in situatia sa imi iau adio, fara lacrimi in ochi, si de la produsele ANGST. Smantana era printre putinele din gama asta care mai inspira incredere.
Ca sa nu se creeze confuzii atasat veti gasi poze si cu musca si cu produsul in sine. Stau si ma gandesc ca am facut rau ca am aruncat musca la gunoi. Dar nu e nimic, caut in tomberon si o recuperez. Este o dovada ca nu e musca de la mine din ograda. Cred ca testele ADN pot dovedi ca e musca crescuta in Teleorman, unde distinsa (?) firma ANGST ambaleaza, nu stiu daca si fabrica, produsele lactate si muste.
Am aruncat aseara din cauza unei muste moarte in smantana tot sosul de hrean pe care il preparasem (v-am zis ca stiu sa gatesc).
O parte din acel sos il promisesem unei colege, incantata de amestecul de hrean, putin zahar, putina sare si o idee otet, peste care sa torni smantana. Ma intreb cum as fi justificat prezenta vietuitoarei moarte in sos.
Orice s-ar spune nu putem zice ca produsele ANGST nu sunt naturale. Musca arata destul de bine.

De prin ziare, astazi ROMANIA LIBERA

Romii din Timis au mancat porcii oferiti de francezi pentru ferme

Ambasadorul Frantei la Bucuresti, Henri Paul, a descoperit cu surprindere, in timpul unei vizite efectuate luni, ca romii din Timis, expulzati din tara sa acum un an si jumatate, au mancat porcii pe care Guvernul francez ii oferise ca ajutor, transmite Realitatea TV. Romii ar fi trebuit sa infiinteze ferme si sa dezvolte microafaceri. Dar romii au sacrificat animalele, iar acum spun ca vor sa se intoarca in Franta.

La expulzarea din Franta, Guvernul de la Paris le-a oferit romilor drept ajutor porci, oi si pasari. Sprijinul de atunci nu li se mai pare romilor suficient astazi. Ambasadorul Frantei spune ca nu a existat niciun contract intre Guvernul de la Paris si romi, iar acestia din urma nu pot fi trasi la raspundere.

Fara bani si fara porci, cei 54 de romi se gandesc serios sa se intoarca in Franta.

Eu zic ca tot e bine. Puteau sa ii puna sa se prostitueze, dar au si porcii mandria lor. Au preferat sa fie sacrificati.
Sa speram ca de data viitoare incompetentii de la guvernul francez vor face si un contract.