Ma intreb care e idiotul care a facut reclama asta.
sâmbătă, 16 februarie 2008
Simti cum te furnica
Desi e pe muntele furnica este vorba despre muntele lui Venus a reginei Furnica. Orice greiere cu bani se poate duce sa ceara. O imprumuta cu totul pe biata...
Ma intreb care e idiotul care a facut reclama asta.

Ma intreb care e idiotul care a facut reclama asta.
Marile sperante
Noua senzatie de prospetime (aia adevarata)
Incercam ceva fresh. Lasam gateala si sosurile, maioneza si friptura si salivam la ce ne da natura. Am citit odata in Jurnalul lui Eliade ca se afla in India intr-o camera ce beneficia de foarte multa lumina si care avea perdele verzi. Senzatia lui era ca se gaseste intr-o boaba de strugure. Cred ca astia erau strugurii. Niciunde nu am citit o descriere mai buna pentru o camera cu aer proaspat. Desi in India, cred e, doar mortii din Gange sunt proaspeti.
Portocale se gasesc si acum, dar pentru asemena capsuni mai trebuie sa asteptati.




Portocale se gasesc si acum, dar pentru asemena capsuni mai trebuie sa asteptati.





Cavou de gospodar
joi, 14 februarie 2008
4 arome
Ca tot ma intreba cineva daca am si cofeturi prin cutii. Nu erau la gratar dar am facut ceva pentru acasa. O reteta relativ usor de facut, dar greu de procurat. Iar daca nu e greu de procurat e foarte scumpa, ingrediente scumpe. E vorba de checul cu 4 arome, o reteta pariziana pursange, se face la un restaurant care are o stea Michelin. Cele 4 arome ar fi migdale, fistic, caise confiate si ciocolata. Nu se face asa de repede ca un chec pentru ca timp de 3 zile, cel putin, se tin caisele la macerat in Amaretto. Eu le-am pus in coniac. Ce e mai greu e sa cureti migdalele si fisticul de coaja. Dupa asta trebuie sa faci din fiecare pulbere. Aluatul de baza se face ca orice alt chec, numai ca se pun si migdalele. Se toarna amestecul de baza in forma in proportie de 2 treimi. Apoi se ia ultima treime si se pune la un loc cu pudra de fistic. Se amesteca si se toarna peste aia cu migdale deja in forma. Se presara al treilea strat, cel de caise macerate in alcool (coniac) si la final se pune o spuma ca de bezele in care s-au mai amestecat, in loc de numai zahar, si migdale taiate marunt si cacao. Se tine la cuptor 50 minute. E cam complicat. Eu nu ma omor dupa el pentru ca nu imi plac caisele confiate.
Ca sa aveti idee aproximativ despre preturi o sa trec cateva: migdale 200 gr 10 lei, fistic 200 gr 8-9 lei, caise confiate 250 gr 10 lei. Avand in vedere ca se folosec vreo 9 oaua si iti mai trebuie si alcool, ceva, plus faina, zahar si alte rahaturi, un amarat de chec parizian te duce la peste 40 lei. Merita? NU am contabilizat munca.
Mici detalii atasate.




Ca sa aveti idee aproximativ despre preturi o sa trec cateva: migdale 200 gr 10 lei, fistic 200 gr 8-9 lei, caise confiate 250 gr 10 lei. Avand in vedere ca se folosec vreo 9 oaua si iti mai trebuie si alcool, ceva, plus faina, zahar si alte rahaturi, un amarat de chec parizian te duce la peste 40 lei. Merita? NU am contabilizat munca.
Mici detalii atasate.
miercuri, 13 februarie 2008
Am promis ceva incredibil
Si asa va fi. Cateva imagini care au socat ... bucataria mea. Ma scol dimineata ma duc la... asa era in cantec. In fine, ma duc dimineata sa imi fac un sandvici, ca de obicei cu salam si cu cascaval. Am taiat cascavalul si m-am apucat sa tai si salamul. Se duce cutitul pret de jumate de felie cand se aude un scrasnet oribil. Ceva din salam oprea lama sa inainteze. Am crezut ca e o bucatica de os si am vrut sa o ocolesc ingrosand felia la taiere. De unde! Era acolo. Am scos lama si am privit in taietura. Priviti si voi.
Salam Ardelenesc de la REINERT. Dincolo de problema asta trebuie sa recunosc ca are un gust bun, dar nu imi pot explica ce cauta aschia aia acolo. Srapnelul sau cine stie ce bucata de meteorit o fi. Nu este salam care participa la promotie cu bijuterii inauntru. Si nu o spun cu nicio urma de ironie. Mi se pare chiar trist, pentru ca am impresia ca au o calitate ceva mai aleasa. Poate si pentru ca sunt la inceput.
Nu mai stiu ce sa zic - ori e ca titlul filmului (pe care nu l-am vazut, dar la bloc, cand eram copii, se vorbea despre el intens) TOATE MI SE INTAMPLA NUMAI MIE ori marea majoritate nu da atentie unor astfel de aspecte, desi nu stiu cum poti ignora o musca in smantana Angst sau cum sa nu te deranjeze la plombe un botz de metal. Macar ca se face o mica descarcare electrica, sau ce femomen e ala care iti impunge maseslele ca un cui atunci cand le mai ai si cu plombe si musti dintr-o bucatica metalica. Tot mici eram si mancam ciocolata, destul de rar, si daca se topea pe poleiala bagam si poleiala si o mestecam sa nu risipim nimic. Poate altii rad la faza asta, dar nu faceam doar eu, (tot) la bloc era frecvent sa mesteci si ambalajul. Si ce bun era !
Sa revenim la salamul nostru, adica al meu. Priviti si minunati-va !



Salam Ardelenesc de la REINERT. Dincolo de problema asta trebuie sa recunosc ca are un gust bun, dar nu imi pot explica ce cauta aschia aia acolo. Srapnelul sau cine stie ce bucata de meteorit o fi. Nu este salam care participa la promotie cu bijuterii inauntru. Si nu o spun cu nicio urma de ironie. Mi se pare chiar trist, pentru ca am impresia ca au o calitate ceva mai aleasa. Poate si pentru ca sunt la inceput.
Nu mai stiu ce sa zic - ori e ca titlul filmului (pe care nu l-am vazut, dar la bloc, cand eram copii, se vorbea despre el intens) TOATE MI SE INTAMPLA NUMAI MIE ori marea majoritate nu da atentie unor astfel de aspecte, desi nu stiu cum poti ignora o musca in smantana Angst sau cum sa nu te deranjeze la plombe un botz de metal. Macar ca se face o mica descarcare electrica, sau ce femomen e ala care iti impunge maseslele ca un cui atunci cand le mai ai si cu plombe si musti dintr-o bucatica metalica. Tot mici eram si mancam ciocolata, destul de rar, si daca se topea pe poleiala bagam si poleiala si o mestecam sa nu risipim nimic. Poate altii rad la faza asta, dar nu faceam doar eu, (tot) la bloc era frecvent sa mesteci si ambalajul. Si ce bun era !
Sa revenim la salamul nostru, adica al meu. Priviti si minunati-va !
marți, 12 februarie 2008
Cum, unde si cu cine doarme Saşa
luni, 11 februarie 2008
Ce am pregatit pentru "iarba verde"
In caz ca mai sunt din cei care saliveaza la birou fie ca citesc fie ca vad haleu de la mine, as vrea ca imaginile de mai sus (sau mai jos, cred ca de mai jos) sa rasuceasca cutitul in rana, cum se zice.
In caz ca vrei sa te duci la iarba verde sau sa iesi in curte si sa faci un gratar iata cum te poti pregati de minune - frigarui cu carnat de casa afumat, carne slaba de ceva, legume (ceapa, ardei - poti sa pui si rosiute) precum si condimente: cimbru, coaja de lamaie, rozmarin, ustoroi, piper, sare si ce mai vrei plus costita, afumata si ea.
Ca sa ai cu ce sa stergi sosul ala pe care il lasa carnatii aia sfaraitori neaparat iti trebuie paine. Asa ca te poti apuca sa faci o paine cu coaja groasa si crocanta. In rest... poti sa bei si apa chioara daca esti cu burta plina, dar o bere rece e mai buna.



In caz ca vrei sa te duci la iarba verde sau sa iesi in curte si sa faci un gratar iata cum te poti pregati de minune - frigarui cu carnat de casa afumat, carne slaba de ceva, legume (ceapa, ardei - poti sa pui si rosiute) precum si condimente: cimbru, coaja de lamaie, rozmarin, ustoroi, piper, sare si ce mai vrei plus costita, afumata si ea.
Ca sa ai cu ce sa stergi sosul ala pe care il lasa carnatii aia sfaraitori neaparat iti trebuie paine. Asa ca te poti apuca sa faci o paine cu coaja groasa si crocanta. In rest... poti sa bei si apa chioara daca esti cu burta plina, dar o bere rece e mai buna.
joi, 7 februarie 2008
Flatulici
Cunoscatorii si-au dat seama imediat ca este vorba despe Tatulici. Ma uitam astazi pe Evenimentul Zilei, mai mult sa vad daca sunt stiri despre un subiect care ma interesa - demolarea Arenelor de tenis Progresul. Nu erau, evident. Dar era un interviu cu Cristina Bota, cuoscutul Gorn Star al televiziunii nationale, cea care a reusit sa se faca remarcata in mai putin de 2 ore pe zi cat era program. Despre casete private nu avem informatii. Nu ea m-a impresionat in mod deosebit, nici macar interviul pe care nu l-am citit, ci doar o parte a interviului, pe care am citit-o. Am vazut un subtitlu ceva cu Nicusor de Ceausescu precum si un nume urat - Tatulici. Iata ce zice distinsa duduie:
ZVONURI
„Noi nu ieşeam cu Nicu Ceauşescu“
Au existat zvonuri că v-a curtat însuşi Nicu Ceauşescu…
Nuuu. (râde). Delia Budeanu era foarte frumoasă, poate pe ea. Noi nu ieşeam nicăieri, nu pierdeam serile, nu ne întâlneam cu Nicu Ceauşescu sau cu cei din grupul lui. Într-adevăr, aveam colegi operatori, redactori, Tatulici sau alţii, care erau în gaşca lui,span> însă noi nu. Noi aveam familii, copii mici, probleme…
Apăreaţi la televizor. Eraţi privită ca o vedetă?
Unii le considerau vedete pe crainice, însă eu nu m-am simţit aşa niciodată. E drept, oamenii mă opreau uneori pe stradă, să-mi ceară autografe, sau mă lăsau să trec în faţă, la o coadă, însă eu mă jenam foarte tare. Acum poate n-aş mai face la fel.
DECIZII
„Am vrut să mă opresc la timp“span>
Aţi trăit Revoluţia în direct, chiar la televiziune…
Pe 16 decembrie 1989 eram cu băieţii mei, la munte. Apăruseră deja primele anuţuri că totul a început să se clatine. Mi-am lăsat copiii acolo şi am venit la televiziune. Am ajuns foarte greu, pentru că oamenii nu ne lăsau să trecem şi trebuia să dăm explicaţii. Până la urmă am intrat în televiziune, însă colegi de-ai mei de la Actualităţi au avut probleme mari cu cei din stradă, pentru că erau percepuţi ca fiind oamenii lui Ceauşescu. Am stat tot timpul în studiouri… zi şi noapte. I-am văzut pe mulţi dintre colegii mei metamorfozându-se, în zilele acelea, schimbându-se din răi în buni.
Unii au dispărut şi nu s-a mai ştiut nimic despre ei, iar alţii, care erau erau prieteni cu Nicu Ceauşescu, l-au scuipat şi nu l-au mai recunoscut. Am văzut comunişti convinşi care nu mai ştiau ce înseamnă comunismul, secretari de partid care acum deveniseră vajnici luptători pe baricade… Erau ca nişte cameleoni aproape toţi şi nu ştiai în cine să ai încredere, nu ştiai ce urmează să se întâmple. Dar am rămas acolo, în televiziune. N-am cerut niciodată un certificat de revoluţionar, pentru că nu mi s-a părut că am făcut ceva special. Nu am avut niciun fel de pretenţie.
Va aduceti aminte cand l-au adus pe Nicusor la televiziune in zilele alea? Cine i-a tras o flegma intre ochi scapand si o bucata de plaman, atat de tare se scremuse? Tatulici! Acum, daca dati pe Realitatea teve si aveti nesansa sa il vedeti pe tip si daca mai si insistati sa il urmariti ati putea sa credeti ca vorbeste vreun mucenic sau ceva, asa de doct, impaciuitor si calm este specimenul. Este scarbit de minciuna, de fatarnici si de nesimtire. Ma intreb cum se suporta?
ZVONURI
„Noi nu ieşeam cu Nicu Ceauşescu“
Au existat zvonuri că v-a curtat însuşi Nicu Ceauşescu…
Nuuu. (râde). Delia Budeanu era foarte frumoasă, poate pe ea. Noi nu ieşeam nicăieri, nu pierdeam serile, nu ne întâlneam cu Nicu Ceauşescu sau cu cei din grupul lui. Într-adevăr, aveam colegi operatori, redactori, Tatulici sau alţii, care erau în gaşca lui,span> însă noi nu. Noi aveam familii, copii mici, probleme…
Apăreaţi la televizor. Eraţi privită ca o vedetă?
Unii le considerau vedete pe crainice, însă eu nu m-am simţit aşa niciodată. E drept, oamenii mă opreau uneori pe stradă, să-mi ceară autografe, sau mă lăsau să trec în faţă, la o coadă, însă eu mă jenam foarte tare. Acum poate n-aş mai face la fel.
DECIZII
„Am vrut să mă opresc la timp“span>
Aţi trăit Revoluţia în direct, chiar la televiziune…
Pe 16 decembrie 1989 eram cu băieţii mei, la munte. Apăruseră deja primele anuţuri că totul a început să se clatine. Mi-am lăsat copiii acolo şi am venit la televiziune. Am ajuns foarte greu, pentru că oamenii nu ne lăsau să trecem şi trebuia să dăm explicaţii. Până la urmă am intrat în televiziune, însă colegi de-ai mei de la Actualităţi au avut probleme mari cu cei din stradă, pentru că erau percepuţi ca fiind oamenii lui Ceauşescu. Am stat tot timpul în studiouri… zi şi noapte. I-am văzut pe mulţi dintre colegii mei metamorfozându-se, în zilele acelea, schimbându-se din răi în buni.
Unii au dispărut şi nu s-a mai ştiut nimic despre ei, iar alţii, care erau erau prieteni cu Nicu Ceauşescu, l-au scuipat şi nu l-au mai recunoscut. Am văzut comunişti convinşi care nu mai ştiau ce înseamnă comunismul, secretari de partid care acum deveniseră vajnici luptători pe baricade… Erau ca nişte cameleoni aproape toţi şi nu ştiai în cine să ai încredere, nu ştiai ce urmează să se întâmple. Dar am rămas acolo, în televiziune. N-am cerut niciodată un certificat de revoluţionar, pentru că nu mi s-a părut că am făcut ceva special. Nu am avut niciun fel de pretenţie.
Va aduceti aminte cand l-au adus pe Nicusor la televiziune in zilele alea? Cine i-a tras o flegma intre ochi scapand si o bucata de plaman, atat de tare se scremuse? Tatulici! Acum, daca dati pe Realitatea teve si aveti nesansa sa il vedeti pe tip si daca mai si insistati sa il urmariti ati putea sa credeti ca vorbeste vreun mucenic sau ceva, asa de doct, impaciuitor si calm este specimenul. Este scarbit de minciuna, de fatarnici si de nesimtire. Ma intreb cum se suporta?
miercuri, 6 februarie 2008
Paste cu branza cu sos de rosii si cimbru
500 gr paste (de preferat spaghetti)
4 rosii coapte
1 1/5 lingura unt
1 catelus de usturoi
3 linguri branza Danish White
un praf de cimbru, poate chiar mai mult
sare
piper
Se pun pastele la fiert, la fiecare suta de grame de paste 1 kil de apa si jumate de lingurita de sare. Se lasa cat scrie pe cutie, daca sunt italienesti. Daca nu, adica Baneasa sau alte rahaturi de pe la noi, se lasa cu 3-5 minute mai mult.
Se spala rosiile, vreo 3 sau 4 rosii de marime normala, se oparesc in apa clocotita timp de 30 secunde. Se scot si se cojesc. Se toaca marunt din cutit si se pun intr-un castron.
Se topeste o lingura si jumatate de unt dar nu se lasa sa inceapa sa faca bulbuci. Cand este lichid se pun peste el rosiile tocate. Se lasa sa fiarba in unt la foc mititel. Se pun si doua firicele de piper. Dupa vreo 10 minute, timp in care tot amestecati, se presara cimbrul, care poate sa fie si de la plic, cca o jumatate de lingurita. Si iar se lasa pe foc mic amestecand pana cand a scazut, s-a evaporat apa si de la rosii si din unt. Se vede cam cand e gata, pentru ca va capata consistenta. Se iau un catel mic, mic de usturoi, catelus, si se toaca marunt. Dar marunt rau, nu asa. Se pune peste sos, se amesteca bine sa fie incorporat si se inchide focul.
Scurgeti pastele fierte, le puneti intr-un castron mare, puneti si trei linguri de branza Danish White (aia ca untul, la cutii de carton)si apoi puneti si sosul de rosii si amestecati. Trebuie sa fie calde, asa ca e de baza sa va sincronizati la final cu toate astea.
Se bea ... puteti sa beti orice. Cel mai bine merge apa, dar eu prefer jumate de pahar de vin rosu demisec si gros ca sangele de macelar sedentar.
4 rosii coapte
1 1/5 lingura unt
1 catelus de usturoi
3 linguri branza Danish White
un praf de cimbru, poate chiar mai mult
sare
piper
Se pun pastele la fiert, la fiecare suta de grame de paste 1 kil de apa si jumate de lingurita de sare. Se lasa cat scrie pe cutie, daca sunt italienesti. Daca nu, adica Baneasa sau alte rahaturi de pe la noi, se lasa cu 3-5 minute mai mult.
Se spala rosiile, vreo 3 sau 4 rosii de marime normala, se oparesc in apa clocotita timp de 30 secunde. Se scot si se cojesc. Se toaca marunt din cutit si se pun intr-un castron.
Se topeste o lingura si jumatate de unt dar nu se lasa sa inceapa sa faca bulbuci. Cand este lichid se pun peste el rosiile tocate. Se lasa sa fiarba in unt la foc mititel. Se pun si doua firicele de piper. Dupa vreo 10 minute, timp in care tot amestecati, se presara cimbrul, care poate sa fie si de la plic, cca o jumatate de lingurita. Si iar se lasa pe foc mic amestecand pana cand a scazut, s-a evaporat apa si de la rosii si din unt. Se vede cam cand e gata, pentru ca va capata consistenta. Se iau un catel mic, mic de usturoi, catelus, si se toaca marunt. Dar marunt rau, nu asa. Se pune peste sos, se amesteca bine sa fie incorporat si se inchide focul.
Scurgeti pastele fierte, le puneti intr-un castron mare, puneti si trei linguri de branza Danish White (aia ca untul, la cutii de carton)si apoi puneti si sosul de rosii si amestecati. Trebuie sa fie calde, asa ca e de baza sa va sincronizati la final cu toate astea.
Se bea ... puteti sa beti orice. Cel mai bine merge apa, dar eu prefer jumate de pahar de vin rosu demisec si gros ca sangele de macelar sedentar.
Sa fie clar, da?









Dar este? Ia sa vedem. Rand pe rand am adunat chestii de genul asta de pe diverse site-uri. Doar doua nu imi apratin, nu sunt captura mea. Nu spui care.
Captura vaci apartine cirezii de la PROTV
Hambal - titlu din Gazeta Sporturilor
Imaginea clara "noi clarificam..." dar poza e pe dos e din fostul saptamanal sportiv Fanatik
In xxx cu Timisoara putea fi gasita pe Online Sport
Aia care se cheama ProSport e tot din Gazeta Sporturilor, care se pare ca sunt campioni la idiotenii de genul asta. Desi titlul articolului este legat de un fotbalist, tema apare la ... handbal, de data asta.
Rupita Ilioara si-a gasit locul in Romania Libera
Aia cu centrul istoric al Sibiului e din Evenimentul Zilei (inafara de sacosele alea atasate la babete nu vad nimic istoric)
Ziarul Ziua a publicat un articol despre vesnicii "oameni de fotbal" atasand poze cu Videanu si Caramitru. O fi vreo legatura, cine stie...
Si cate am mai vazut si nu am fost pe faza!!!
Etichete:
Evenimentul Zilei,
Gazeta Sporturilor,
Online Sport,
PROTV,
Romania Libera,
ziua nationala
Abonați-vă la:
Postări (Atom)